Ma lupt cu o depresie/lene si nu ma pot aduna sa scriu pe blog. Pana nu ma linistesc profesional, nu am chef de nimic. Sunt satula de interviuri si ma apuca greata cand imi caut tinuta pentru interviu, nu ca ar fi complicat de gasit, insa am emotii, si desi lumea spune ca sa participi la un interviu este o experienta constructiva, pentru mine e un chin.
Ca sa ma mai linistesc am recurs la o metoda veche, folosita de bunicile noastre: tricotajele:) Da, rasucesc ata pe ac si asa ma linistesc. E o miscare repetitiva/plictisitoare care-mi confera liniste.
Am gasit niste rochite superbe pe net, din macrame, si am hotarat ca sa-mi fac singura una. Tricotajele nu-mi sunt straine, mami m-a invatat sa tricotez de la 5-6 ani, era o "joaca" frumoasa intre mama si fiica, care mie-mi placea tare mult.
Ata de macrame se lucreaza foarte greu cu andrelele. Este subtire si aluneca, dar pentru ca ma pricep mai bine la tricotat decat la crosetat (cu acul cu cioc), am ales metoda asta. Modelul ales este unul simplu, am incercat sa nu folosesc un model cu gauri pentru ca oricum rochita va iesi putin transparenta si voi avea nevoie de captuseala.Nu sunt sigura cum vreau sa fie in partea de sus, insa uitati ce surse de inspiratie am:)
dolce&gabanna colectia vara 2011 sursa
dolce&gabanna colectia vara 2011
Am vazut ca dolce&gabbana are si in colectia 2013 cateva rochii din macrame.
V-am aratat proiectul meu ca sa ma oblig sa-l si finalizez.
Peste cate luni?
Numai D-zeu stie:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu